„Închisoarea îngerilor” este filmul care ocupă locul 1 în topul IMDb 250 încă din 2008, o poziție pe care o deține de peste un deceniu. Ceea ce mulți nu știu este că acest film-cult are la bază o nuvelă intitulată Rita Hayworth and Shawshank Redemption, publicată în 1982 în volumul de povestiri Different Seasons. Autorul ei? Stephen Edwin King.

Da, acel Stephen King. Același care a scris și The Body — ecranizat sub titlul Stand by Me — inclus tot în Different Seasons. Și, desigur, același autor al romanelor The Shining, Carrie și The Green Mile (încă un film de referință, în care Tom Hanks joacă un gardian de penitenciar cu probleme medicale și conștiință morală).

King nu este doar „regele horror-ului”, cum este adesea etichetat. El a publicat zeci de nuvele, romane și povestiri care explorează teme profunde, uneori complet îndepărtate de zona horror. Ritmul său de scriere este uluitor, iar vocea sa narativă este atât de personală și recognoscibilă încât rareori poate fi confundată.

Dacă ar fi scris doar Rita Hayworth and Shawshank Redemption, completată eventual de câteva romane și povestiri non-horror, dar introspective, există șanse reale ca Stephen King să fi fost recompensat cu premii literare majore. Dar el a scris mult mai mult. Și, mai ales, a scris horror.

De ce îl respinge o parte a lumii literare? – În lumea literară „înaltă”, horror-ul este adesea privit cu suspiciune sau chiar dispreț. Criticii și academicienii preferă să celebreze autori precum Gabriel García Márquez, considerând că genurile speculative sau horror sunt „literatură de mâna a doua”. De aici vine și prejudecata: Stephen King nu este Márquez, deci nu merită același respect.

Această atitudine este, însă, profund superficială. Ea demonstrează că o parte a comunității literare este mai preocupată de etichete și de snobism estetic decât de adevărata valoare literară. Aprecierea unei opere ar trebui să pornească de la întrebări precum: este bine scrisă? are profunzime? spune ceva esențial despre condiția umană? — nu de la întrebarea: în ce gen se încadrează?

Iar răspunsul, în cazul lui Stephen King, este da: scrie bine, scrie mult, scrie divers și spune lucruri profunde — chiar și atunci când monstrul e sub pat.

Poate fi King comparat cu Márquez? – Desigur că Márquez este un titan al realismului magic, însă comparația între cei doi este adesea nedreaptă. Sunt scriitori diferiți, cu teme, stiluri și intenții distincte. Însă a-l desconsidera pe King doar pentru că nu scrie „literatură latino-americană postmodernă cu metafore florale” este o greșeală de lectură. Mai mult, dacă vorbim despre influență culturală, relevanță socială și impact emoțional asupra cititorului mediu, King stă chiar mai sus decât mulți laureați ai premiului Nobel.

Stephen King este unul dintre cei mai versatili și prolifici scriitori contemporani. El a reușit să îmbine accesibilitatea cu profunzimea, să creeze povești care emoționează, înfricoșează și provoacă, uneori în același timp. Faptul că este privit cu superioritate de o parte a lumii literare spune mai multe despre acea lume decât despre King.

Poate că nu este „exact Márquez”, dar asta nu înseamnă că nu este un mare scriitor. Dimpotrivă. Este timpul să-i acordăm lui Stephen King respectul pe care îl merită