În data de 24 mai 1626, Peter Minuit, director al Companiei Indiilor de Vest Olandeze, a făcut un troc istoric cu indienii din tribul Lenape, dând la schimb niște cratițe, tigăi, cârlige de undiță, unelte și țesături în valoare de șaizeci de guldeni, pentru a obține dreptul de posesie asupra insulei Manhattan, din estuarul fluviului Hudson.

Cumpărarea Manhattanului de către Peter Minuit este una dintre cele mai faimoase și discutate povești din istoria New York-ului. Schimbul de bunuri evaluat la 60 de guldeni, ar echivala în ziua de astăzi cu aproximativ 1.000–1.150 de dolari americani, însă povestea a fost mediatizată mai târziu ca „vânzarea Manhattanului pentru 24 de dolari în mărgele și nimicuri”, sumă fiind o conversie inexactă și simbolică, realizată în secolul al XIX-lea.

Peter Minuit era un comerciant german vorbitor de olandeză, născut la Wesel. Cu doi ani înainte de numirea sa ca director, Compania Olandeză a Indiilor de Vest înființase colonia Noua Olandă în valea inferioară a fluviului Hudson, aducând și primii coloniști, formând mici comunități pe malurile marelui golf.
Deoarece în acea perioadă a izbucnit războiul între triburile locale de indieni care își disputau dreptul de a face comerțul cu blănuri cu coloniștii, în încercarea de a asigura protecția așezărilor nou înființate, Peter Minuit a cumpărat Insula Manhattan, nume provenit dintr-un cuvânt din limba indienilor algonquin, care înseamnă „insula dealurilor”, mutând coloniștii către capătul ei sudic. Noua așezare a fost botezată New Amsterdam, în centrul acesteia fiind dat ordin să fie construit un fort din lemn.

Bunurile oferite tribului Lenape au inclus țesături, unelte din metal, mărgele, ceainice și alte obiecte de uz practic, considerate valoroase la acea vreme. Prin acest schimb, olandezii au crezut că au obținut dreptul de proprietate asupra insulei, însă pentru tribul Lenape, conceptul de vânzare definitivă a pământului era străin, ei interpretând tranzacția ca pe o închiriere sau un acord temporar, nu ca o cedare definitivă. Chiar dacă a fost prezentată ca o afacere incredibilă, povestea reflectă mai degrabă o neînțelegere culturală majoră decât o simplă tranzacție comercială, ceea ce a dus ulterior la conflicte și la marginalizarea populației indigene.

Peter Minuit, după ce a trecut prin numeroase aventuri în Lumea Nouă, unele dintre ele în slujba suedezilor, a murit înecat în timpul unui uragan, în Indiile de Vest, în 1638. Orașul întemeiat de el, New Amsterdam, a continuat să prospere, însă în 1664, despoticul și controversatul guvernator Peter Stuyvesant a fost obligat să-l cedeze britanicilor, în timpul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, când o puternică flotă de vase de război britanice a pătruns în port. Numele orașului a fost schimbat în New York, în onoarea fratelui regelui, Ducele de York, continuând să se dezvolte sub administrație britanică, devenind capitală de stat și, temporar, capitala Statelor Unite.

Achiziția insulei Manhattan a avut un impact major asupra dezvoltării ulterioare a New York-ului, transformând o insulă împădurită într-un centru global de comerț, finanțe și cultură, cu un impact major asupra istoriei și identității Statelor Unite. Acesta a devenit rapid un nod comercial important, datorită poziției sale excelente, pentru comerțul cu blănuri și alte bunuri, stimulând dezvoltarea economică în zonă.

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, New York a cunoscut o creștere spectaculoasă a populației, ajungând la milioane de locuitori, în special după valurile de migrație europeană și deschiderea Canalului Erie în 1825, care a facilitat comerțul cu interiorul continentului.

Achiziția insulei a marcat și începutul marginalizării populațiilor indigene, care a pierdut controlul asupra teritoriilor lor, ceea ce a dus la schimbări ireversibile în structura socială și demografică a regiunii.