Se împlinesc 100 de ani de la moartea scriitorului Franz Kafka (1883-1924)

„Vino cu mine, Milena. Ne vom iubi fără scrupule sau frică sau restricție. Pentru că lumea se termină mâine.”

În „Scrisori către Milena”, unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului XX își însușește un portret inedit. Franz Kafka, așa cum nu l-ai cunoscut din „Jurnal” și nici din întreaga operă: „Procesul”, „Castelul”, „America”, „Metamorfoza” și multe altele: „Mă simt obosit și nu mă pot gândi la nimic. Vreau doar să-mi așez fața în poala ta, să-ți simt mâna pe capul meu și să rămân așa pentru toată eternitatea.”

Când a împlinit 37 de ani, Franz Kafka a început să corespondeze cu tânăra lui traducătoare în limba cehă, Milena Pollak. Până în momentul în care a cunoscut-o, Kafka trecuse prin două logodne rupte, se pregătea să o rupă și pe a treia, avea o relație îngrozitoare cu propria familie, trecea printr-o anevoioasă criză de tuberculoză și nu-și putea vedea viitorul în note senine.

În „Scrisori către Milena” (Editura Trei, 2023) ne întâlnim cu „dialogul epistolar a două fantome îndrăgostite, despărțite de un zid impenetrabil”. Milena va muri în lagărul de la Ravensbruck. Într-o ultimă scrisoare către Max Brod, editorul și prietenul său, Franz Kafka îi cere să ardă toate manuscrisele lui. După moartea scriitorului, Max Brod nu i-a respectat dorința, din fericire pentru posteritatea marelui său prieten.

„Ultima mea dorință: Tot ce găsești în urma mea, sub formă de jurnale, manuscrise, scrisori de-ale mele sau străine, desene și așa mai departe, să arzi întregime, fără să citești.”